Anunțuri, Comunicate de presă, Informatii Publice, Transparenta

Ghid de bune practici pentru prevenirea faptelor de coruptie

Ghid de bune practici şi instrumente de lucru pentru prevenirea corupţiei în administraţia publică care descrie atat o norma/o procedura cat si modalitatile de implementare aferente si

implementarea unor standarde de etica si

integritate

1. Infracţiunile de corupţie

1.1. Elementele constitutive ale infracţiunii

În principiu, pentru a stabili dacă o faptă constituie infracţiune de corupţie şi respectiv dacă aceasta este sancţionată din punct de vedere penal aceasta faptă trebuie să întrunească elementele constitutive prevăzute de Codul Penal.

Infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o.

Alineatul (1), articolul 15, Titlul II “Infracţiunea” din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal.

Aşa cum se poate observa din cele de mai sus vinovaţia reprezintă unul dintre elementele definitorii al infracţiunii. În acest context este important de reţinut definiţia vinovăţiei din Codul Penal şi respectiv formele de vinovatie descrise aici deoarece numai în cadrul acestor forme de vinovăţie se poate califica fapta drept infracţiune.

Conform Codului Penal vinovăție există când fapta este comisă cu intenție (A), din culpă (B) sau cu intenție depășită (C).

Intenţia: Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul:

prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte;
prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii

Culpa: Fapta este săvârșită din culpă, când făptuitorul:

prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce
nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă.

Fapta constând într-o acțiune sau inacțiune constituie infracțiune când este săvârșită cu intenție. Fapta comisă din culpă constituie infracțiune numai când legea o prevede în mod

Intenţie depăşită: Există intenție depășită când fapta constând într-o acțiune sau inacțiune intenționată produce un rezultat mai grav, care se datorează culpei făptuitorului.

Fapta constând într-o acțiune sau inacțiune constituie infracțiune când este săvârșită cu intenție. Fapta comisă din culpă constituie infracțiune numai când legea o prevede în mod expres.

1.2. Elementele definitorii ale unei fapte de corupţie

O faptă de corupţie are următoarele elemente definitorii:

existenţa unui ,,funcţionar public” ori a unor terţi care se află în relaţie cu acesta;
existenţa unui ,,act” ori a unui potenţial act ce intră în atribuţiile de serviciu ale funcţionarului şi cu privire la rezolvarea căruia este interesată o persoană;
scopul faptei să fie acela de a obţine sau de a oferi un “folos ilegal, material sau nematerial” (sume de bani, bunuri, cadouri, servicii sau orice alte foloase) de către sau către funcţionar ori cel care se află în relaţie cu el, în schimbul nerespectării atribuţiilor de serviciu de către respectivul funcţionar.
- Definiţie “funcţionar public” în accepţiunea Codului Penal

Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație:

exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești;
exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură;
exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public (alin. (2), art. 175, Cod Penal).

Definiţia “Funcţionarului public” este prevăzută la articolul 175, Titlul X “Înțelesul unor termeni sau expresii în legea penală” din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare.

1.4. Faptele de corupţie

1.4.1. Luarea de mită

Definitie: Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri (alin. (1), art. 289).

Pedepse: se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta. (alin. 1, art. 289)

Conditii speciale: Fapta prevăzută mai sus, săvârşită de una dintre persoanele care exercită un serviciu de interes public in intelesul alin. (2), art. 175 Cod Penal, constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri (alin 2, art. 289).

Măsuri de siguranţă: Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Infracţiunea de luare de mită este prevăzută la articolul 289, Titlul V Infracțiuni de corupție și de serviciu Capitolul I Infracțiuni de corupție din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare.

1.4.2 Darea de mita

Definitie: Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri (respectiv în condițiile arătate în art. 289) (alin.(1), art. 290, Cod Penal).

Pedeapsa: Fapta se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (alin.(1), art. 290, Cod Penal).

Cauze de nepedepsire:

Fapta nu constituie infracțiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita (alin.(2), art. 290, Cod Penal).

Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta (alin.(3), art. 290, Cod Penal).

Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut la 1 sau date după denunțul prevăzut la 2 (alin.(4), art. 290, Cod Penal).

Măsuri de siguranţă: Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent (alin.5, art. 290, Cod Penal).

Infracţiunea de dare de mită este prevazută la articolul 290, Titlul V Infracțiuni de corupție și de serviciu Capitolul I Infracțiuni de corupție din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare.

1.4.3. Traficul de influenţă

Definitie: Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri (alin.(1), art. 291, Cod Penal).

Pedeapsa: Fapta se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani (alin.(1), art. 291, Cod Penal).

Masuri de siguranta: Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent (alin.(2), art. 291, Cod Penal).

Infracţiunea de trafic de influenţă este prevazută la articolul 291, Titlul V Infracțiuni de corupție și de serviciu Capitolul I Infracțiuni de corupție din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare.

1.4.4. Cumpărarea de influenţă

Definitie: Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri (alin. (1), art. 292 Cod Penal).

Pedeapsa: Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi (alin. (1), art. 292 Cod Penal).

Cauza de nepedepsire: Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta (alin. (2), art. 292 Cod Penal).

Masuri de siguranţă:

Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunţul prevăzut mai sus (alin. (3), art. 292, Cod Penal).
Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent (alin. (3), 292, Cod Penal).

Infracţiunea de cumpărare de influenţă este prevăzută la articolul 292, Titlul V Infracțiuni de corupție și de serviciu Capitolul I Infracțiuni de corupție din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare.

1.4.5. Infracţiuni de corupţie comise de categorii speciale de persoane

1.4.5.1. Fapte săvârşite de către membrii instanţelor de arbitraj sau în legătură cu aceştia

Dispoziţiile art. 289 şi art. 290 (luarea de mită şi darea de mită) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunţe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluţionare de către părţile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfăşoară în baza legii române ori în baza unei alte legi (alin. (1), art. 293 Cod Penal).

Dispoziţiile privind faptele săvârşite de către membrii instanţelor de arbitraj sau în legătură cu aceştia sunt prevazute la articolul 293, Titlul V Infracțiuni de corupție și de serviciu Capitolul I Infracțiuni de corupție din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare.

1.4.5.2. Fapte săvârşite de către funcţionari străini sau în legătură cu aceştia

Prevederile Capitolului I Infracțiuni de corupție (respectiv categoriile de infractiuni descrise la art. 289-292 si prezentate mai sus) se aplică în privinţa următoarelor persoane, dacă, prin tratatele internaţionale la care România este parte, nu se dispune altfel (articolul 294, Titlul V Infracțiuni de corupție și de serviciu Capitolul I Infracțiuni de corupție din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, cu modificarile si completarile ulterioare):

funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;
membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte;
funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare, în cadrul Uniunii Europene;
persoanelor care exercită funcţii juridice în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe; e) funcţionarilor unui stat străin;
membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin;
juraţilor din cadrul unor instanţe străine.

1.5. Obligaţia funcţionarilor de a sesiza faptele penale

Angajaţii din sistemul public au obligaţia de a sesiza organele de urmărire penală competente ori de câte ori au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni (Codul de procedură penală Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de codurile de conduită specifice diferitelor categorii de funcţionari publici).

Obligaţia de sesizare sus-menţionată revine oricărui funcţionar public, indiferent de modalitatea prin care acesta a luat cunoştinţă despre fapta respectivă. În cazul în care un funcţionar a sprijinit sau a facilitat săvârşirea respectivei infracţiuni, acesta nu se poate folosi de această prevedere pentru a sesiza fapta şi a scăpa astfel de pedeapsa care i se poate aplica pentru coautorat, complicitate sau instigare.

Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane

Orice persoană cu funcție de conducere în cadrul unei autorități a administrației publice sau în cadrul altor autorități publice, instituții publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum și orice persoană cu atribuții de control, care, în exercitarea atribuțiilor lor, au luat cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală și să ia măsuri pentru ca urmele infracțiunii, corpurile delicte și orice alte mijloace de probă să nu dispară.

Orice persoană care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribuțiilor sale a luat cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, este obligată să sesizeze de îndată organul de urmărire penală.

(art.291, Cod de Procedură Penală)

1.5.1. Modalităţile de sesizare

Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunț, prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu.

1.5.1.1. Plângerea

Plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune.

Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.

Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne atașată plângerii.

Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.

Plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.

(art.289, Cod de Procedură Penală)

1.5.1.2. Denunţul

Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni.

Denunțul se poate face numai personal.

(art.289, Cod de Procedură Penală)

1.5.1.3. Omisiunea sesizării

Sancţiune! Funcționarul public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Când fapta este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.(art.267, Cod Penal)

2. Conflictele de interese

2.1. Elemente definitorii

2.1.3. Definiţie

Un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcţiei publice pe care o ocupă, ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are şi un interes personal.

Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei include o definiţie a conflictului de interese pentru funcţionarii publici în articolul 13: Conflictul de interese apare atunci când funcţionarul public are un interes personal care influenţează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate si obiectivitate. Interesele private ale funcţionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizaţii cu care funcţionarul public a avut relaţii politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi si la orice datorii pe care funcţionarul public le are faţă de persoanele enumerate mai sus1.

Conform O.E.C.D.: conflictul de interese implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influenţează sau ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale.

2.1.4. Părţile componente ale unui conflict de interese

Participarea la luarea unei decizii – această condiţie este îndeplinită atât atunci când decizia depinde exclusiv de voinţa oficialului public în cauză, cât şi atunci când acţiunea oficialului public respectiv reprezintă doar o verigă din procesul de luare a Condiţia este îndeplinită şi atunci când oficialul public este parte a unui organism colectiv care decide prin vot, iar acesta participă la dezbateri şi la vot.
Existenţa unui interes personal – acesta poate fi reprezentat de un beneficiu pe care oficialul public sau o persoană apropiată acestuia îl obţine ca urmare a deciziei luate. Aşadar, pentru a se afla într-un conflict de interese, oficialul public trebuie să ia parte la luarea unei decizii care să îi afecteze un interes personal.

2.1.5. Tipuri de conflicte de interese

Conflictul potenţial: în situaţia în care un oficial are interese personale de natură să producă un conflict de interese dacă ar trebui luată o decizie publică.
Conflictul de interese actual: apare în momentul în care oficialul este pus în situaţia de a lua o decizie care l-ar avantaja sau care ar avantaja un apropiat de-al său sau un partener de
Conflict de interese consumat: în care oficialul public participă la luarea deciziei cu privire la care are un interes personal, încălcând prevederile legale.

Aşteptările cetaţenilor privind conduita pe care oficialul public trebuie să o aibă, variază în funcţie de tipul concret de conflict de interese existent la un anumit moment. Dacă, în cazul conflictului de interese potenţial, conduita cerută oficialului este mai degrabă pe exercitarea în mod transparent şi echidistant a atribuţiilor sale, în cazul conflictului de interese actual, oficialul trebuie să se abţină de la luarea oricăror decizii, informându-şi superiorul ierarhic despre situaţia apărută.

Conflictul de interese consumat apare în cazul în care oficialul nu s-a abţinut de la luarea unei decizii în ipoteza unui conflict de interese actual şi implică latura sancţionatorii a reglementării

2.1.6. Grade de rudenie si afinitate

Gradul de rudenie se aplică după cum urmează:

gradul I: părinți și copii;
gradul II: fraţii, bunici și nepoti;
gradul III: unchiul/mătușa şi nepotul de frate;
gradul IV: verii

Relaţia de afinitate apare între un soţ/soţie şi rudele celuilalt soţ/soţie. Gradul de afinititate este luat în calcul astfel:

gradul I: socrii şi nora/ginere;
gradul II: cumnatele şi cumnaţii;
gradul III: unchiul şi soţia nepotului de frate;
gradul IV: verii, soţii şi soţiile

(Dispoziţiile privind gradele de rudenie sunt cuprinse la art. 405-407 din Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, republicată, privind Codul civil)

2.2. Conflictul de interese in legislaţia românească

2.2.1. Agenţia Naţională de Integritate (A.N.I.)

Agenția este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcționează la nivel național, ca structură unică, cu sediul în municipiul București.

Scopul Agenției este asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, pe perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților publice.

Activitatea de evaluare efectuată de către inspectorii de integritate se desfășoară cu privire la situația averii existente pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice, a conflictelor de interese și a incompatibilităților persoanelor care fac obiectul Legii nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, conform prevederilor acesteia, care se completează cu dispozițiile actelor normative în vigoare.

Agenția este organizată și funcționează în conformitate cu prevederile Legii nr. 144/2007, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică.

2.2.2. Conflict de interese administrativ

2.2.2.1. Pentru parlamentari – senatori şi deputaţi:

Conflict de interese = situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative (art. 70 din Legea nr. 161/2003).

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice (art. 71 din Legea nr. 161/2003) sunt:

imparţialitatea,
integritatea,
transparenţa deciziei şi
supremaţia interesului

2.2.2.2. Pentru membrii Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală:

Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I. (art. 72 și art. 73 din Legea nr. 161/2003)

Obligaţiile prevăzute mai sus nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

Sancţiune! Încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) constituie abatere administrativă, dacă nu este o faptă mai gravă, potrivit legii, iar actele administrative emise sau actele juridice încheiate prin încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

2.2.2.3. Pentru toate categoriile de aleşi locali

Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea genera un beneficiu sau un dezavantaj pentru:

ü propria persoană;

ü soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

ü orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

ü o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

ü o altă autoritate din care fac parte;

ü orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

ü o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

(art. 75 din Legea nr. 393/2004)

Aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale (art.4 din Legea nr. 393/2004).

În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului.

Primari si viceprimari

Primarii si viceprimarii sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie dacă aduce vreun folos material pentru:

propria persoană;
pentru soţ/soţie;
rudele sale de gradul

(art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003)

Sanctiune! Actele emise cu încălcare acestei reguli sunt lovite de nulitate absolută.

Consilieri locali

Se interzice consilierilor locali să ia parte la deliberarea şi adoptarea hotărârilor în care au un interes patrimonial faţă de problema supusă dezbaterii. Interesul poate fi personal sau prin soţie/soţ, afini sau rude de până la gradul al patrulea inclusiv.

(art. 46 din Legea nr. 215/2001)

Sancţiune! Hotărârile adoptate prin încălcarea acestei prevederi sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.

Consilierii trebuie să anunţe la începutul şedinţei un potenţial conflict, aspect care se consemnează alături de abţinerea de la vot în procesul verbal al şedinţei (art. 77 alin. (2) din Legea nr. 393/2004).

Consilierii locali care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective (art. 90 din Legea nr. 161/2003).

Încălcarea dispoziţiei de mai sus atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.

Preşedinţi si vicepreşedinţi de consilii judeţene

Preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene li se interzice, să ia parte la deliberarea şi adoptarea hotărârilor în care au un interes patrimonial faţă de problema supusă dezbaterii. Interesul poate fi personal sau prin soţie/soţ, afini sau rude de până la gradul al patrulea inclusiv.

(conform reglementărilor Legii nr.161/2003, art. 774, coroborat cu art. 47 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale)

Consilieri judeţeni

Nu se permite consilierilor judeţeni să ia parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii. Interesul poate fi personal sau prin soţie/soţ, afini sau rude de până la gradul al patrulea inclusiv (art. 77 din Legea nr.

161/2003, coroborat cu art. 47 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale).

Aceştia trebuie să îşi prezinte interesele personale la începutul şedinţei dacă participarea la luarea deciziei ar aduce beneficii personale, pentru soţ/soţie, afini sau rude de până la gradul la patrulea inclusiv. Acest fapt se concretizează în anunţarea potenţialului conflict şi abţinerea de la vot, fapte care se consemnează în procesul verbal al şedinţei (art. 77 alin. (2) din Legea nr. 393/2004).

Sanctiune! Hotărârile adoptate prin încălcarea acestei prevederi sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.

Pentru funcţionarii publici

Situaţiile în care un funcţionar public se află în conflict de interese:

este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

(art. 79, cartea I, titlul IV, capitolul I din Legea nr. 161/2003)

Restricţii! În situaţia în care există un conflict de interese, funcţionarul este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct.

Termen! Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.

Sancţiune! Încălcarea dispoziţiilor poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

În cazurile menţionate anterior, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.

2.2.3. Diferenţe între conflicte de interese şi incompatibilităţi

Dacă, pentru existenţa unui conflict de interese persoanele publice trebuie să ia o decizie care să influenţeze un interes personal, pentru a se afla într-o situaţie de incompatibilitate un oficial public nu trebuie să ia nicio decizie, fiind suficient faptul că exercită concomitent două sau mai multe funcţii al căror cumul este interzis de lege.

3. Incompatibilităţile

Incompatibilităţile reflectă acele situaţii în care un oficial public exercită mai multe funcţii în acelaşi timp, deşi este interzis de lege.

3.1. Parlamentari, senatori şi deputaţi

3.1.1. Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar, specificate în Legea nr. 161/2003

Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului (alin. (1) art. 81 din Legea nr. 161/2003)

Restricţii! Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţelege:

funcţiile din administraţia publică asimilate celor de ministru,
funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor,
funcţiile din Administraţia Prezidenţială, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului,
funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice,
funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor,
funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale,
funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi
funcţiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în

(alin. (2) art. 81 din Legea nr. 161/2003)

Restricţii! Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:

funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile reglementate de Legea societăţilor 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară sistematic şi efectiv activităţi comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare şi la instituţiile publice;

funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a);
funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. a);
funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
calitatea de comerciant persoană fizică;
calitatea de membru al unui grup de interes economic;
o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte;
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi trezorier al federaţiilor şi confederaţiilor

(alin. (1) art. 82 din Legea nr. 161/2003)

În mod excepţional, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, la propunerea Guvernului şi cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.

Excepţie! Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice. (alin. (3) art. 82 din Legea nr. 161/2003)

Restricţii! Deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, doreşte să exercite şi profesia de avocat nu poate să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţă juridică la parchetele de pe lângă aceste instanţe (alin. (1) art. 82¹ din Legea nr. 161/2003).

Restricţii! Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută mai sus nu poate acorda asistenţă juridică suspecţilor ori inculpaţilor şi nici nu îi poate asista sau reprezenta în instanţe în cauzele penale privind:

infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;
infracţiunile prevăzute în Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
infracţiunile de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, prevăzute la 209 – 217 din Codul penal;
infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare;
infracţiunile contra securităţii naţionale, prevăzute la 394 – 410 şi 412 din Codul penal, precum şi cele prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei, prevăzute la 266 – 288 din Codul penal;
infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război, prevăzute la 438 – 445 din Codul penal.

(alin. (2) art. 82¹ din Legea nr. 161/2003).

Restrictii! Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută mai sus nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, a autorităţilor sau instituţiilor publice, a companiilor naţionale ori a societăţilor naţionale în care acestea sunt părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în faţa instanţelor internaţionale. (alin.(2) art. 82¹ din Legea nr. 161/2003).

Exceptie! Prevederile alin. (1) – (3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acordă asistenţă ori reprezentare soţului sau rudelor până la gradul IV inclusiv. (alin. (3) art. 82¹ din Legea nr. 161/2003).

3.1.2. Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar, specificate în Legea nr. 96/2006

Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu funcţiile publice de autoritate prevăzute la art. 81 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu situaţiile de incompatibilitate generate de dispoziţiile art. 82^1 din aceeaşi lege (art. 16 din Legea nr. 96/2006).

Restricţii! Calitatea de deputat sau de senator este, de asemenea, incompatibilă cu:

funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile reglementate de Legea societăţilor 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare/reasigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute la lit. a);
funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute la lit. a);
funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
calitatea de comerciant persoană fizică;
calitatea de membru al unui grup de interes economic;
o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte;
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi trezorier al federaţiilor şi confederaţiilor sindicale.

Restricţii! Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu funcţiile şi activităţile persoanelor care, conform statutului lor, nu pot face parte din partide politice.

Excepţii! Prevederile alin. (3) nu se aplică reprezentanţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru care este prevăzută interdicţia de a face parte din partide politice în statutul propriu.

Nota: Alte incompatibilităţi cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organică.

Procedura declarării incompatibilităţii pentru parlamentari, senatori şi deputaţi

Termen! Deputatul sau senatorul care, la data intrării în exerciţiul mandatului, se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute în prezentul statut sau în alte legi speciale are la dispoziţie un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate.

Termen! După expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat sau de senator şi funcţia ori funcţiile incompatibile, demisionând potrivit opţiunii sale. Demisia deputatului sau a senatorului se aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei din care acesta face parte.

Deputatul sau senatorul care nu şi-a exprimat opţiunea potrivit prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate.

Termen! Biroul permanent al Camerei din care face parte sesizează comisia care are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare.

Termen! Comisia competentă solicită punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile.

Raportul comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, care îl va informa pe deputatul sau senatorul în cauză şi va supune în prima şedinţă a plenului Camerei din care face parte un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate şi de încetare a mandatului.

Termen! Deputatul sau senatorul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei din care face parte această situaţie, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data intervenirii acesteia.

Termen! La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare, prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Termen! Deputatul sau senatorul se poate adresa Biroului permanent al Camerei din care face parte, în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate. Biroul permanent înaintează solicitarea comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare.

Termen! În cazul în care din raportul comisiei reiese existenţa unei stări de incompatibilitate, deputatul sau senatorul are obligaţia ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat ori de senator şi funcţia sau funcţiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) – (4) se completează în mod corespunzător cu cele ale regulamentului fiecărei Camere, precum şi cu cele ale Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei

Naţionale de Integritate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 176/2010, cu modificările ulterioare.)

Termen! În situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existenţa unei incompatibilităţi a unui deputat sau senator, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum şi Camerei din care aceasta face parte, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei din care face parte persoana în cauză o înştiinţează de urgenţă pe aceasta, punându-i la dispoziţie o copie a raportului.

Notă: Procedura declarării incompatiblităţii este prevazută la art. 17 din Legea nr. 96/2006.

Funcţia de membru al guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi localş

Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:

orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator ori a altor situaţii prevăzute de Constituţie;
o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. c);
funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. c);
funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
calitatea de comerciant persoană fizică;
calitatea de membru al unui grup de interes economic;
o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.

(alin. (1) art. 84 din Legea nr. 161/2003)

Restricţii! Funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor prevăzute mai sus (la alin. (1) lit. b) – i). (alin. (2) art. 84 din Legea nr. 161/2003)

Excepţii! În mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta (alin. (3) art. 84 din Legea nr. 161/2003).

Excepţii! Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice (alin. (4) art. 84 din Legea nr. 161/2003).

3.3. Aleşii locali

3.3.1. Primari

Funcţia de primar este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:

funcţia de prefect sau subprefect;
calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice,

Excepţie de incompatibilitate! Reprezentanţi în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie;

funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;
calitatea de comerciant persoană fizică;
calitatea de membru al unui grup de interes economic (Grupul de interes economic conform art. 118, alin.(1) al Legii 161/200 reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective);
calitatea de deputat sau senator;
funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;
orice alte funcţii publice (inclusiv funcţiile de viceprimar, vicepreşedinte si preşedinte al consiliului judeţean) sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate,

Excepţie de incompatibilitate! Funcţia de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.

(art.87 din Legea nr. 161/2003)

Restricţii! Activitatea desfăşurată de primar şi primarul general al municipiului Bucureşti, în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativteritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită.

Restricţii! Acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar – incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari (art. 89 in Legea nr.161/2003).

Definiţie acţionar semnificativ: Acţionarul semnificativ este persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

Restricţii! Primarii şi primarul general al municipiului Bucureşti nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean.

Excepţii! Primarii şi primarul general al municipiului Bucureşti pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

Notă: Incompatibilităţile pentru funcţia de primar este prevazute in Legea nr. 161/2003.

3.3.2. Viceprimari

Funcţia de viceprimarul este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţii:

funcţia de prefect sau subprefect;
calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice,

Excepţie de la incompatibilitate! Reprezentanţi în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ- teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie;

funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;
calitatea de comerciant persoană fizică;
calitatea de membru al unui grup de interes economic (Grupul de interes economic conform art. 118, alin.(1) al Legii 161/200 reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective);
calitatea de deputat sau senator;
funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;
orice alte funcţii publice (inclusiv funcţiile de primar, vicepreşedinte şi preşedinte al consiliului judeţean) sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate,

Excepţie de la incompatibilitate! Funcţia de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.

(art.87 din Legea nr. 161/2003)

I ale alesului local deţin calitatea de acţionar – incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari (art.89 din Legea nr. 161/2003).

Restricţii! Activitatea desfăşurată de viceprimar şi viceprimar general al municipiului Bucureşti, în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită.

Restricţii! Viceprimarii nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean.

Excepţie de la incompatibilitate! Viceprimarii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

3.3.3. Preşedintele consiliului judeţean

Preşedintele consiliului judetean nu poate exercita următoarele funcţii sau calităţi în timpul exercitării mandatului:

funcţia de prefect sau subprefect;
calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice.

funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;
calitatea de comerciant persoană fizică;
calitatea de membru al unui grup de interes economic (Grupul de interes economic conform art. 118, alin.(1) al Legii 161/200 reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective);
calitatea de deputat sau senator;
funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;
orice alte funcţii publice (inclusiv funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar sau viceprimar) sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate,

Excepţie de la incompatibilitate! Funcţia de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.

Definiţie acţionar semnificativ: persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

Restricţii! Activitatea desfăşurată de preşedintele consiliului judeţean, în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită.

(Incompatibilităţile pentru funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean sunt specificate în art. 87 din Legea nr. 161/2003)

3.3.4. Vicepreşedintele consiliului judeţean

Vicepreşedintele consiliului judeţean nu poate exercita următoarele funcţii sau calităţi în timpul exercitării mandatului:

funcţia de prefect sau subprefect;
calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice,

funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;
calitatea de comerciant persoană fizică;
calitatea de membru al unui grup de interes economic (Grupul de interes economic conform art. 118, alin.(1) al Legii 161/200 reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective);
calitatea de deputat sau senator;
funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;
orice alte funcţii publice (inclusiv funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, primar sau viceprimar) sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate,

Excepţie de la incompatibilitate! Funcţia de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.

Restricţii! Activitatea desfăşurată de vicepreşedintele consiliului judeţean, în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită.

(Incompatibilităţile pentru funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean sunt specificate în art. 87 din Legea nr. 161/2003)

3.3.5. Consilieri locali

Un consilier local nu poate exercita în acelaşi timp:

funcţia de primar;
funcţia de prefect sau subprefect;
calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local ori al prefecturii din judeţul respectiv; – funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes judeţean ori înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului judeţean sau la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă,

funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
calitatea de deputat sau senator;
funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate

Excepţie de incompatibilitate! În conformitate cu dispoziţiile art. 57 alin. (7) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, lege organică, republicată în Monitorul Oficial nr. 123 din 20 februarie 2007, în temeiul art. III din Legea nr. 286 din 29 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată: „pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut”. În situaţia în care persoana care îndeplineşte funcţia de viceprimar nu a încasat indemnizaţia de consilier local, legea nu prevede nicio sancţiune, aceasta nereprezentând o încălcare a regimului incompatibilităţilor.

Restricţii! Activitatea desfăşurată de consilierul local sau consilierul judeţean, în calitate de membru al consiliilor de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită.

Restricţii! O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.

(Incompatibilităţile pentru funcţia de consilier local sunt specificate în art. 88 din Legea nr. 161/2003)

3.3.6. Consilieri judeţeni

Un consilier județean nu poate exercita în acelaşi timp:

funcţia de primar;
funcţia de prefect sau subprefect;
calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local, precum și la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă,

funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
calitatea de deputat sau senator;
funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate

Definitie acţionar semnificativ: Acţionarul semnificativ este persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

Restricţii! O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.

(Incompatibilităţile pentru funcţia de consilier judeţean sunt specificate în art. 88 din Legea nr. 161/2003.)

3.4. Cazuri de incompatibilitate

Este generată o situație de incompatibilitate în cazul în care persoana respectivă exercită, simultan, calitatea de ales local și una sau mai multe funcții/calități al căror cumul este interzis de lege.

Reglementarea incompatibilităților vizează protejarea valorilor sociale care privesc imparțialitatea în exercitarea funcțiilor publice, având în vedere că funcțiile exercitate în stare de incompatibilitate se influențează sau se pot influența reciproc, funcția publică nemaiputând fi exercitată în condiții de obiectivitate și imparțialitate, fiind, astfel, vătămat principiul supremației interesului public.

Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului de ales local și dacă acesta nu renunţă la funcţia/calitatea deţinută anterior în termen de cel mult 15 zile de la dobândirea calității de ales local. De asemenea, alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate (art. 91 din Legea nr. 161/2003)

Incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari semnificativi la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean (art. 89 din Legea nr. 161/2003).

Restricţii! Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective. Aceste prevederi se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local. (art.90 din Legea nr. 161/2003).

Sancţiune! Încălcarea prevederilor mai sus mentionate (art. 90) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.

Dacă alesul local avea încheiate contracte de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care face parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective, alesul local are obligația de a renunța la acestea anterior validării mandatului.

3.4.1. Prefect şi subprefect

Prefecţii si subprefecţii nu pot exercita concomitent cu această funcţie si următoarele funcţii sau calităţi:

deputat sau senator;
primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al Municipiului Bucureşti;
consilier local sau consilier judeţean;
o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;
preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la litera anterioară (e);
reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la e);
manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
comerciant persoană fizică;
membru al unui grup de interes economic;
o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.

(art. 85 din Legea nr. 161/2003)

Excepţie de incompatibilitate! Prefecţii şi subprefecţii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

La data depunerii jurământului sau la data numirii în funcţie, persoanele care urmează să exercite funcţia de prefect sau subprefect sunt obligate să declare că nu se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege (art. 86 din Legea nr. 161/2003).

În cazul în care situaţia de incompatibilitate apare în timpul exercitării funcţiei de prefect şi subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administraţiei publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune măsurile necesare.

3.4.2. Funcţionarii publici

Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică (art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003).

Restricţii! Incompatibilitatea la funcţionarii publici se manifestă prin faptul că nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate (art. 94 alin. (2) din Legea nr. 161/2003):

în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale (la încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică deţinută sau într-o funcţie similar);
în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public;
în calitate de membru al unui grup de interes economic (Grupul de interes economic este definit de articolul 118, (1) al Legii 161/2003 si reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective).

Excepţie de incompatibilitate! Starea de incompatibilitate nu se aplică pentru cazurile prevăzute de literele a) şi c) dacă:

este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activităţile desfăşurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condiţiile rezultate din actele normative în vigoare;
este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;
exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituţie publică, în condiţiile expres prevăzute de actele normative în vigoare.

Excepţie de incompatibilitate! Nu se află în situaţie de incompatibilitate funcţionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepţia funcţionarilor publici care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.

Restricţii! Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.

Excepţie de incompatibilitate! Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special (documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau instituţia publică la care aceştia sunt numiţi) pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice (art. 96 din Legii nr. 161/2003).

Excepţie de incompatibilitate! De asemenea, pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate, potrivit fişei postului.

Notă: În ceea ce priveşte legătura indirectă, intenţia legiuitorului este aceea de a face o legătură între pregătirea profesională a funcţionarului public şi funcţia pe care acesta o exercită.

Excepţie de incompatibilitate! Funcţionarii au dreptul la asociere sindicală şi, deci, pot înfiinţa organizaţii sindicale, adera la ele şi exercita orice mandat în cadrul acestora (art. 29 din Legea nr. 188/1999).

3.4.3. Raporturi ierarhice directe

Se interzic raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I – inclusiv dacă superiorul are calitatea de demnitar (articolul 95 din Legea nr. 161/2003).

Termen! Persoanele care se află în una dintre situaţiile de mai sus trebuie să opteze, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar.

Existenţa raportului ierarhic între soţi sau rude de gradul I şi neîndeplinirea obligaţiei de a opta se constată de către şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici soţi sau rude de gradul I.

Dacă superiorul este demnitar şi nu se îndeplineşte obligaţia de a opta, situaţia se constată, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar şi funcţionarul public soţ sau rudă de gradul I.

3.4.4. Candidaturi

Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică (art. 97 din Legea nr. 161/2003).

Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă:

pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;

până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.

Excepţie! Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu şi pot candida pentru funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu (art. 34 din Legea nr. 188/1999).

3.4.5. Apartenenţa la formaţiuni politice

Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, însă le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic (art. 98 din Legea nr. 161/2003 şi art. 44 din Legea nr. 188/1999).

Sanctiune! Înalţii funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţia publică.

3.4.6. Incompatibilităţi privind apartenenţa la organele de conducere a sindicatelor

Termen! În situaţia în care înalţii funcţionari publici sau funcţionarii publici care au calitatea de ordonatori de credite sunt aleşi în organele de conducere a organizaţiilor sindicale, aceştia au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, să opteze pentru una dintre cele două funcţii.

În cazul în care funcţionarul public optează pentru desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în organizaţiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a mandatului în funcţia de conducere din organizaţia sindicală.

Excepţie! Funcţionarii publici, alţii decât cei prevăzuţi mai sus, pot deţine simultan funcţia publică şi funcţia în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cu obligaţia respectării regimului juridic al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese care le este aplicabil.

3.5. Modalităţi de sancţionare specifice

Destituirea din funcţia publică se dispune, în condiţiile art. 493 din Codul administrativ, prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică, ca sancţiune disciplinară aplicată pentru motive imputabile funcţionarului public, în următoarele cazuri:

a)pentru săvârşirea unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;
b)dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate; situaţia de incompatibilitate se constată şi se sancţionează în condiţiile Legii 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Termen! Actul administrativ se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Comunicarea actului administrativ trebuie să se facă anterior datei destituirii din funcţia publică.

În contextul respectării prevederilor legii privind incompatibilităţile şi conflictele de interese, Agenţia Natională de Integritate este instituţia căreia îi revine sarcina legală de evaluare a prezumtivelor situaţii de incompatibilitate şi conflicte de interese.

Aceasta, urmare a procedurii prevăzute de Legea nr. 176/2010, întocmeşte un raport de evaluare privind existenţa unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, după caz.

Termen! Acest raport de evaluare poate fi contestat în instanţă în termen de 15 zile, iar, în caz de necontestare, rămâne definitive.

Instrumente de control şi verificare ale conflictelor de interese şi incompatibilităţilor

Sistemul PREVENT – Acesta a fost lansat oficial la sfârșitul lunii iunie 2017, cu scopul de a preveni conflictele de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică prin instituirea unui mecanism de verificare exante, din perspectiva situaţiilor care pot genera conflicte de interese în cadrul procedurilor iniţiate prin sistemul electronic de achiziţii publice, astfel încât acestea să fie înlăturate fără a fi afectate respectivele proceduri.

Sistem electronic de evidenţă a declaraţiilor de avere şi de interese (e-D.A.I.) – ANI a dezvoltat, în anul 2010, un sistem electronic de evidență a declarațiilor de avere și de interese (e-D.A.I.), care include următoarele componente: ¡ Conversia declarațiilor de avere şi de interese din format hârtie în format electronic, ca fundament al unei baze de date atât pentru Portal, cât şi pentru aplicaţia de Document Management ¡ Crearea şi managementul arhivei electronice a D.A.I. ¡ Accesul publicului la toate declaraţiile de avere şi de interese primite de ANI prin intermediul Portalului, disponibil pe pagina de Internet a Agenției, la adresa https://dai.integritate.eu/ . Portalul permite efectuarea de căutări în funcție de o serie de criterii, precum: numele persoanei, instituția publică, funcția persoanei, data completării declarației, județ, localitate, tipul declarației (de avere sau de interese).

Identificarea timpurie şi prevenirea riscurilor de fraudă cu fonduri europene în procedurile de achiziţii publice

5.1. Instituţii europene de control

DG OLAF – Oficiul European de Luptă Antifraudă – Bugetul Uniunii Europene finanțează numeroase programe și proiecte care îmbunătățesc viața cetățenilor din UE și din afara ei. Utilizarea necorespunzătoare a fondurilor acordate de la bugetul UE sau sustragerea de la plata impozitelor, a taxelor și a altor sume datorate care alimentează bugetul UE îi afectează în mod direct pe cetățeni și prejudiciază întregul proiect european.

OLAF are misiunea de a descuraja astfel de practici. În acest sens:

efectuează investigații independente privind actele și faptele de fraudă și de corupție care implică fonduri ale UE, astfel încât să se asigure că toți banii contribuabililor din UE ajung la proiecte care pot să creeze locuri de muncă și să genereze creștere economică în Europa;
contribuie la întărirea încrederii cetățenilor în instituțiile UE, prin investigarea cazurilor de abateri profesionale grave ale personalului și ale membrilor instituțiilor UE;
elaborează o politică solidă a UE de combatere a fraudei.

Comitetul de Supraveghere al OLAF – este format din 5 experți independenți numiți prin acordul Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei pe un mandat de 5 ani.

Comisia pentru controlul bugetar a Parlamentului European – monitorizează modul în care este utilizat bugetul UE. Aceasta cooperează îndeaproape cu OLAF, acordând o atenție specială legislației în materie de combatere a fraudei și a altor nereguli.

Curtea de Conturi Europeană – controlează finanțele UE și ajută Parlamentul European și Consiliul să urmărească modul în care se implementează bugetul UE, furnizând rapoarte și orientări privind atât gestionarea financiară, cât și alte activități. Curtea de Conturi verifică dacă operațiunile financiare au fost înregistrate corespunzător, executate și gestionate legal, pentru a garanta eficiența și realizarea de economii. Curtea de Conturi informează OLAF dacă are suspiciuni cu privire la eventuale fraude sau acte de corupție.

Parchetul European – (www.eppo.europa.eu) este un organism independent și descentralizat al Uniunii Europene, cu competența de a cerceta, a urmări penal și a trimite în judecată persoanele învinuite de săvârșirea unor infracțiuni care aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi actele de fraudă sau de corupție ori cazurile transfrontaliere de fraudă gravă în materie de TVA. Regulamentul de instituire a Parchetului European în cadrul cooperării consolidate a fost adoptat la 12 octombrie 2017 și a intrat în vigoare la 20 noiembrie 2017. Deocamdată sunt 22 de state membre participante.

În prezent, numai autoritățile naționale pot să efectueze cercetări și să înceapă urmărirea penală în cazuri de fraudă care aduc atingere bugetului UE. Însă competențele lor se opresc la frontierele naționale. Organismele existente ale UE precum Eurojust, Europol și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) nu dețin competențele necesare pentru a efectua cercetări penale și pentru a începe urmăriri penale.

Sistemul legislativ şi instituţional din România privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor/fraudelor în utilizarea fondurilor europene

Principalele acte normative care reglementează în prezent prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor/fraudelor în utilizarea fondurilor europene sunt:

OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora cu modificările și completările ulterioare;

HG nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 66/2011 cu modificările și completările ulterioare.

5.2. Instituţii de control din România

Principalele instituţii cu atribuţii în constatarea neregulilor, aplicarea de sancţiuni constând în corecţii financiare şi investigarea suspiciunilor de fraudă

Gestionarea fondurilor europene

Autoritățile de Management

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

Oficiul de Plăți și Contractare PHARE

Autoritățile naționale responsabile de participarea României la alte programe finanțate din fonduri europene

Certificare

Autoritatea de Certificare și Plată – Ministerul Finanțelor Publice

Audit

Autoritatea de Audit

Control

Departamentul pentru Luptă Antifraudă

Direcția Națională Anticorupție

5.3. Legătura dintre neregulă – suspiciune de fraudă – fraudă. Sisteme şi indicatori de fraudă

Neregulă: orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau o inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul UE/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printro sumă plătită necuvenit.

Corecţie financiară: măsură administrativă luată de autoritățile competente care constau în excluderea de la finanțarea din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale a cheltuielilor pentru care a fost constatată o neregulă;

Suspiciune de fraudă (neregulă intenţionată): o neregulă care determină inițierea unei proceduri administrative sau judiciare pentru a stabili existența unei intenții, în special de fraudă.

Fraudă: infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor naționale aferente, incriminată de Codul penal ori de alte legi speciale.

DIFERENŢA ÎNTRE SUSPICIUNEA DE FRAUDĂ ŞI FRAUDĂ

Suspiciunea de fraudă conţine un element subiectiv de la început. Ca să fie suspiciune de fraudă trebuie să existe o referire de aducere la cunoştinţă la parchet sau să existe un proces în instanţă pe rol.

Neregula este comisă neintenţionat. Frauda este o neregulă comisă intenţionat.

Frauda este legată de domeniul penal: nu poţi să ai o fraudă prin sancţiune administrativă !!!

Suspiciunea de fraudă devine fraudă numai după ce curtea de justiţie dă sentinţa!!!

Nereguli – corecții financiare

Cauzele cele mai frecvente pentru care au fost constatate nereguli și aplicate sancțiuni de tipul corecțiilor financiare în achizițiile realizate în proiectele cu finanțare din fonduri structurale au fost:

Criteriile de selecţie discriminatorii şi restrictive (73%);

Cele mai frecvente erori pe care le fac autoritățile contractante (conform notelor de constatare) sunt acelea că stabilesc criterii de atribuire/factori de evaluare nelegali – în notele de constatare apar diverse exprimări (criterii de calificare restrictive, cerinţe restrictive, cerinţe de natură a restrânge participarea operatorilor economici la licitaţie, cerinţe disproporţionate etc.)

Nu există o motivare suficientă pentru justificarea unei proceduri de achiziţie de tip negociere fără publicare anunţ (12%)

Abaterea prevăzută în Anexa la OUG nr. 66/2011 (punctul 1.3) este sancționabilă cu până la 100% din valoarea contractelor suplimentare, în situația în care procentul acestora depășește procentul din valoarea contractului inițial stabilit ca limită prin legislația națională și comunitară privind achizițiile publice, până la 25% rată a corecției, în cazul în care valoarea totală a contractelor suplimentare (actelor adiționale) fără respectarea legislației naționale privind achizițiile publice nu depășește procentul din valoarea contractului inițial, stabilit ca limită prin legislația națională și comunitară.

Încălcarea principiilor transparenţei (6%)

Nerespectarea cerințelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate și transparență (Criteriul 2.1 din Anexă) se sancționează cu o corecție financiară de 25% din valoarea contractului în cauză.

Nedemonstrarea caracterului imprevizibil al unor acţiuni care au generat acte adiţionale/contracte suplimentare (6%)

Acest criteriu se subsumează situației prezentate la pct. 2 mai sus – respectiv abaterea constând în atribuirea de contracte de achiziție (acte adiționale) pentru lucrări de servicii sau bunuri suplimentare atribuite fără aplicarea unei proceduri competitive, fără respectarea condițiilor prevăzute în legislația națională și comunitară, inclusiv în absența unei urgențe extreme determinate de apariția unor evenimente imprevizibile sau în absența unor circumstanțe neprevăzute.

Plaja de corecții financiare aplicabile pentru acest tip de neregulă este de la 100% la 25%, în funcție de gravitatea abaterii.

Nesolicitarea de clarificări cu privire la preţul neobişnuit de mic (3%)

Acest criteriu nu apare ca atare în Anexa din OUG nr. 66/2011 și nici în HG nr. 875/2011 privind Normele metodologice, însă el a fost comunicat ca și criteriu în baza căruia Autoritățile de Management au constatat nereguli și au aplicat corecții financiare.

Alte criterii în baza cărora s-au constatat nereguli și s-au aplicat corecții financiare au fost: încălcarea principiului tratamentului egal al operatorilor, procedură de atribuire cu un singur candidat, utilizarea criteriilor de calificare ca factori de evaluare.

Elementul – cheie în stabilirea situațiilor în care există un potențial de fraudare a fondurilor europene este reprezentat de intenția beneficiarului în comiterea respectivei nereguli. Astfel, o neregulă determină inițierea unor proceduri administrative sau juridice la nivel național în vederea stabilirii existenței unui comportament intenționat, în special a unei fraude (conform Regulamentul Comisiei nr. 1828/2006).

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația completării unui formular denumit Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă pentru toate constatările cu implicații financiare, transmis către DLAF. Modelul de formular este cuprins în Anexa 2 din HG nr. 875/2011

Frauda – indicatori de fraudă

Din cele 532 de suspiciuni de fraudă transmise către DLAF de la autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, 321 au fost transmise mai departe ca sesizări de fraudă către organele de cercetare penală (în speță Direcția Națională Anticorupție). Numărul de dosare trimise în judecată pentru fraude cu fonduri europene de către Direcția Națională Anticorupție în anul 2014 a fost de 52 – în medie, doar 10% din suspiciunile de fraudă comunicate de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene stau la baza unor dosare trimise în judecată pentru acuzații de fraudă cu fonduri europene.

În privinţa fraudelor în contractele de achiziţii publice există 16 sisteme de fraudare comune (cu indicatorii aferenţi) prevăzute în HG nr. 875/2011

Corupție – mită și comisioane ilegale

Nedeclararea conflictelor de interese

Practici de cooperare secretă (depunerea de oferte de curtoazie, abținerea de la

participare, rotația ofertelor, împărțirea piețelor)

Oferte discrepante

Manipularea specificațiilor

Divulgarea datelor referitoare la licitații

Manipularea ofertelor Atribuiri nejustificate unui singur ofertant

Fragmentarea achizițiilor

Combinarea contractelor

Stabilirea incorectă a costurilor

Manipularea prețurilor

Neîndeplinirea specificațiilor contractului

Facturi false, duble sau cu prețuri excesive

Furnizori de servicii fictivi

Substituția produsului

În privinţa indicatorilor de fraudă, pentru fiecare dintre cele 16 sisteme de fraudare există în prezent cuprinse în Anexa 1 la normele metodologice exemple de asemenea indicii/indicatori, dar şi alte informaţii de tip semnale de avertizare:

Corupţie – mită şi comisioane ilegale

Indicatori: tratamentul favorabil nejustificat acordat unui contractant de către un responsabil pentru contractare într-o perioadă de timp

Nedeclararea conflictelor de interese

Indicatori:

Favorizarea inexplicabilă sau în mod excepțional a unui anumit contractant sau vânzător; Acceptarea continuă a unor lucrări la prețuri ridicate și de calitate scăzută;

Responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completează declarația privind conflictele de interese;

Responsabilul pentru contractare refuză predarea responsabilităților legate de contractul în cauză și preluarea altor atribuții similare;

Responsabilul pentru contractare efectuează o activitate paralelă.

Practici de cooperare secretă

Indicatori:

Oferta câștigătoare are un preț prea mare în raport cu estimările de costuri, listele de prețuri publicate, lucrările sau serviciile similare sau mediile la nivel de industrie și prețurile de piață corecte;

Toți ofertanții mențin prețuri ridicate;

Prețul ofertelor scade atunci când la licitație se alătură un ofertant nou;

Rotația ofertanților câștigători în funcție de regiune, tip de activitate, tip de lucrări;

Ofertanții respinși sunt angajați ca subcontractanți;

Configurație anormală a ofertelor (ex: oferte separate de procentaje exacte, oferta câștigătoare este cu puțin sub pragul de preț acceptat, se încadrează exact în bugetul alocat, este prea mare, prea apropiată, diferența este excesivă, sumele sunt rotunjite, incomplete etc.)

Legături aparente între ofertanți, cum ar fi adrese, angajați sau numere de telefon comune;

În oferta contractantului sunt incluși subcontractanți aflați în competiție pentru contractul principal;

Contractanții calificați se abțin de la depunerea unei oferte și devin subcontractanți, sau ofertantul cu cel mai scăzut preț se retrage și devine subcontractant;

Unele societăți licitează întotdeauna una împotriva celeilalte, în timp ce altele nu o fac niciodată;

Ofertanții respinși nu pot fi localizați pe internet sau în nomenclatoarele de societăți, nu au adrese (sunt societăți fictive)

Oferte discrepante

Indicatori:

Oferta pentru anumite activități pare a fi scăzută;

După atribuirea contractului au loc modificări sau eliminări ale cerințelor privind activitățile;

Activitățile pentru care se primesc oferte sunt diferite față de contractul propriu – zis;

Ofertantul are legături apropiate cu personalul responsabil cu achizițiile sau a participat la redactarea specificațiilor.

Manipularea specificaţiilor

Indicatori:

Doar un singur ofertant sau foarte puțini ofertanți răspund la cererile de oferte;

Există similitudini între specificații și produsele sau serviciile contractantului câștigător;

Se primesc reclamații din partea celorlalți ofertanți;

Specificațiile sunt semnificativ mai restrânse sau acoperă o sferă mai largă decât în cazul cererilor de ofertă anterioare;

Specificații neobișnuite sau nerezonabile;

Acordarea unui număr ridicat de contracte unui singur furnizor;

Socializare sau contacte personale între personalul responsabil cu contractarea și ofertanți pe durata procedurii de atribuire;

Cumpărătorul definește un articol folosind denumirea uni mărci comerciale în locul unei descrieri generice fără să folosească sintagma sau echivalent sau fără să se justifice necesitatea prin prisma unei incompatibilități tehnice.

Divulgarea datelor referitoare la licitaţii

Indicatori:

Metode ineficiente de control al procedurilor de atribuire, reducerea nejustificată a termenelor legale;

Oferta câștigătoare are un preț cu foarte puțin mai scăzut decât următoarea ofertă cu preț scăzut;

Unele oferta sunt deschise în avans;

Sunt acceptate oferte care depășesc termenul – limită;

Ofertantul care depune oferta după expirarea termenului este câștigător;

Toate ofertele sunt respinse, iar contractul este relicitate;

Ofertantul câștigător comunică în privat cu personalul însărcinat cu contractarea (e-mail sau alte mijloace) în timpul perioadei de atribuire.

Manipularea ofertelor

Indicatori:

Reclamații din partea ofertanților;

Metode de control deficiente și proceduri de licitație inadecvate;

Indicii privind modificarea ofertelor după recepție;

Anularea unor oferte pe motivul unor erori;

Un ofertant calificat este descalificat din motive suspecte;

Activitatea nu este re-licitată, deși numărul ofertelor primite a fost inferior minimului necesar.

Atribuiri nejustificate unui singur ofertant

Indicatori:

Atribuiri în favoarea unui singur ofertant la prețuri superioare sau puțin inferioare plafoanelor de atribuire concurențială;

Achiziții publice desfășurate anterior în condiții concurențiale au devenit neconcurențiale;

Fragmentarea achizițiilor, pentru a evita plafonul de ofertare concurențială;

Cererea de ofertă este transmisă unui singur furnizor de servicii

Fragmentarea achiziţiilor

Indicatori:

Două sau mai multe achiziții consecutive și asemănătoare de la același contractant, situate imediat sub plafoanele de acordare concurențială sau sub limita de la care se efectuează investigații de către cadrele de conducere;

Separarea nejustificată a achizițiilor, de exemplu contracte separate pentru manoperă și materiale, fiecare având o valoare inferioară plafoanelor de ofetare;

Achiziții consecutive în valori situate imediat sub plafoane.

Combinarea contractelor

Indicatori:

Facturi similare prezentate pentru activități sau contracte diferite;

Contractantul facturează mai mult de o activitate pentru aceeași perioadă de timp.

Stabilirea incorectă a costurilor

Indicatori:

Sume excesive sau neobișnuite percepute pentru forța de muncă;

Sumele percepute pentru forța de muncă nu sunt reflectate de evoluția lucrărilor prevăzue de contract;

Modificări evidente ale fișelor de pontaj;

Nu se găsesc fișele de pontaj;

Pentru aceleași costuri ale materialelor se percep sume în mai multe contracte;

Costurile indirecte sunt facturate drept costuri directe.

Manipularea preţurilor

Indicatori:

Contractantul refuză/amână sau nu poate furniza documente justificative privind costurile;

Contractantul furnizează documente incorecte sau incomplete;

Informațiile privind prețul nu mai sunt valabile;

Prețuri ridicate comparativ cu contracte similare, liste de prețuri sau medii la nivel de industrie.

Neîndeplinirea specificaţiilor contractului

Indicatori:

Discrepanțe între rezultatele testelor și inspecțiilor, pe de o parte, și clauzele și specificațiile contractului, pe de altă parte

Absența certificatelor sau a documentelor de testare/inspecție;

Calitate inferioară, activitate nesatisfăcătoare și număr mare de reclamații.

Facturi false, duble sau cu preţuri excesive

Indicatori:

Mărfuri sau servicii facturate nu se află în inventar sau nu pot fi localizate;

Nu există confirmări de primire a unor bunuri sau servicii facturate;

Comenzile de achiziție pentru unele bunuri sau servicii facturate sunt inexistente sau suspecte;

Registrele contractantului nu indică finalizarea lucrărilor sau efectuarea cheltuielilor necesare;

Prețurile de facturare, sumele, descrierile sau datele privind articolele depășesc sau nu corespund cu prevederile contractuale, comanda de achiziție, fișele de magazie, inventarul sau rapoartele de producție;

Facturi multiple cu sumă, număr, date identice;

Subcontracte în cascadă;

Plăți în numerar;

Plata către societăți off-shore.

Furnizori de servicii fictivi

Indicatori:

Furnizorul de servicii nu poate fi găsit în nomenclatoarele de societăți, pe internet, cu ajutorul motorului de căutare Google sau al altor motoare de căutare;

Adresa furnizorului de servicii nu poate fi găsită;

Adresa sau numărului de telefon ale furnizorului de servicii sunt incorecte;

Este folosită o societate off-shore.

Substituţia produsului

Indicatori:

Ambalaje neobișnuite sau generice: ambalajul, culorile sau forma diferă de norme;

Discrepanța între aspectul așteptat și cel real;

Numerele de identificare a produsului diferă de numerele publicate sau de cele de catalog ori de sistemul de numerotare;

Număr de defecțiuni înregistrat în cadrul testelor sau în utilizare peste medie, înlocuiri anticipate ori costuri ridicate de întreținere și de reparație;

Certificatele de conformitate sunt semnate de persoane necalificate sau neautorizate;

Diferențe semnificative între costurile estimate și cele reale ale materialelor;

Contractantul nu a respectat graficul lucrărilor, dar recuperează întârzierile cu rapiditate;

Numere de serie atipice sau șterse: numerele de serie nu corespund sistemului de numerotate al produsului autentic;

Numerele sau descrierile facturii sau ale obiectelor de inventar nu corespund datelor din ordinul de achiziție.

Recomandări privind consolidarea capacităţii de identificare timpurie/prevenţie a apariţiei fraudelor

Numărul mare de corecții financiare aplicate în situații de nereguli poate indica un potențial semnificativ de (suspiciuni de) fraudă, dar în egală măsură poate fi și un indicator al ambiguității definirii/înțelegerii de către ofițerii de control a situațiilor care generează nereguli și atrag după sine aplicarea de corecții financiare.Recomandăm elaborarea unor situații sintetice cu jurisprudență aferente fiecărei categorii de abateri constatate din Anexa la OUG nr. 66/2011 la nivelul fiecărei autorități cu competențe de gestionare a fondurilor europene.

Analiza jurisprudenței privind cele mai frecvente cauze de aplicare a corecțiilor financiare (ex: criteriile de selecție discriminatorii și restrictive) în vederea identificării recurenței unor asemenea criterii și suprapunerea lor peste indicatorii de fraudă prevăzuți în HG nr. 875/2011;

Analiza jurisprudenței cazurilor de achiziții publice contestate la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor în baza unor criterii de selecție discriminatorii și restrictive, în vederea identificării pattern-urilor care pot atrage situații de corecții financiare;

Crearea unor tipologii de risc pentru procedurile de achiziții publice și elaborarea unor misiuni de control tematice, pe anumite tipuri de contracte, respectiv, posibile tipuri de abateri constatate prin analiza jurisprudenței existente în prezent.

Întărirea departamentelor de control intern din autoritățile contractante în toate componentele acestora, respectiv: mediul de control, evaluarea riscurilor, activități de control, informarea și comunicarea și monitorizarea, în special pe acele zone de risc menționate anterior.

Creșterea capacității de identificare/filtrare a situațiilor de suspiciune de fraudă pe baza indicatorilor de fraudă încă din faza administrativă, prin pregătirea continuă a ofițerilor/personalului de control în vederea identificării corecte a acelor situații care sunt suspiciuni de fraudă, cu documentarea temeinică a probelor (documente, înscrisuri etc.) care fac dovada intenției beneficiarului de a frauda fondurile europene;

Dezvoltarea unor pattern-uri de risc pe tipuri de contracte de achiziții (în funcție de specificul produselor, serviciilor sau lucrărilor achiziționate)

STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE 2021-2025

Obiective stabilite pentru autoritatea publica locala

OBIECTIV GENERAL NR. 1 – CREŞTEREA GRADULUI DE IMPLEMENTARE A MĂSURILOR DE INTEGRITATE LA NIVEL ORGANIZAŢIONAL

Obiectiv specific nr. 1.1. – Implementarea măsurilor de integritate la nivel naţional

Adoptarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a declaraţiei privind asumarea unei agende de integritate organizaţională;
Adoptarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului de integritate, urmare consultării angajaţilor şi a evaluării de risc conform H.G. nr. 599/2018 şi asigurarea resurselor necesare implementării acestuia;
Evaluarea anuală a modului de implementare a planului şi adaptarea acestuia la riscurile şi vulnerabilităţile nou apărute;
Identificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie, precum şi stabilirea şi implementarea măsurilor de prevenire şi control al acestora, conform H.G. nr. 599/2018;
Identificarea, evaluarea şi raportarea unitară a incidentelor de integritate, conform H.G. nr. 599/2018, precum şi stabilirea unor măsuri de prevenire şi/sau control urmare producerii acestora;
Transmiterea contribuţiilor solicitate de secretariatul tehnic şi participarea la activităţile de coordonare şi monitorizare a strategiei;
Intensificarea utilizării noului portal al SNA pentru creşterea gradului de informare al publicului despre monitorizarea implementării SNA, a noilor tendinţe şi evoluţii în domeniul integrităţii;

OBIECTIV GENERAL NR. 2 – REDUCEREA IMPACTULUI CORUPŢIEI ASUPRA CETĂŢENILOR

Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a cetăţenilor şi oficialilor publici, cu accent pe drepturile acestora în relaţia cu autorităţile şi instituţiile publice şi impactul corupţiei asupra serviciilor publice;
Consolidarea profesionalismului în cariera personalului din sectorul public, inclusiv prin aplicarea efectivă a mecanismelor de evaluare a performanţelor, evitarea numirilor temporare în funcţiile publice de conducere, transparentizarea procedurilor de recrutare în sectorul public şi asigurarea stabilităţii funcţiei publice;
Asigurarea unei protecţii efective a cetăţenilor care sesizează presupuse incidente de integritate săvârşite de furnizorii de servicii publice;
Formarea unei culturi civice de confruntare a fenomenului corupţiei “mici”, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii (de exemplu, social media);
Digitalizarea serviciilor publice care pot fi automatizate, cu scopul de a reduce riscurile de corupţie generate de interacţiunea directă cu oficialii publici;
Reglementarea transparentă a procedurilor de obţinere cu celeritate (sau în regim de urgenţă) a serviciilor publice;
Evaluarea ex-post a politicilor publice din perspectiva performanţei şi a rentabilităţii cheltuielilor publice.

OBIECTIV GENERAL NR. 3 – CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI INSTITUŢIONAL ŞI A CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI

Obiectiv specific nr. 3.1. – Eficientizarea măsurilor preventive anticorupţie prin remedierea lacunelor şi a inconsistenţelor legislative, precum şi prin asigurarea implementării lor efective

Asigurarea de către instituţiile tutelare a aplicării efective şi unitare a legislaţiei de transpunere a Directivei nr. 2019/1937 în toate structurile subordonate acestora, inclusiv în cadrul întreprinderilor publice;

Obiectiv specific nr. 3.2. – Extinderea culturii transparenţei pentru o guvernare deschisă în administraţia publică

Monitorizarea şi evaluarea aplicării de către administraţia publică centrală şi locală a standardului general de publicare a informaţiilor de interes public prevăzut în Anexa nr. 4;

(Anexa nr. 4 va include şi următorii indicatori: publicarea anuală a sumei fondurilor europene atrase de fiecare instituţie centrală şi evidenţierea acestui aspect pe pagina de internet a instituţiei; publicarea pe pagina de internet a autorităţii contractante a documentelor privind execuţia contractului: declaraţii de calitate şi conformitate, procese verbale de recepţie, ordine de plată);

Modificarea cadrului legislativ în vederea asigurării aplicării uniforme a standardului general de publicare a informaţiilor de interes public ex-officio la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale;
Asigurarea cadrului operaţional şi legal în vederea utilizării platformei E-consultare – catalog centralizat de publicare a proiectelor de acte normative spre consultare publică;
Dezvoltarea platformei CONECT (Catalogul Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Evidenţă, Consultare şi Transparenţă) pentru a sprijini preluarea adecvată de către autorităţile administraţiei publice a specializării de la nivelul societăţii civile;
Consolidarea şi extinderea platformei Registrului Unic de Transparenţă a Intereselor (RUTI) la nivelul Parlamentului României şi administraţiei publice locale, precum şi prin creşterea gradului de conştientizare a importanţei principiilor integrităţii şi transparenţei şi integrităţii în procesele decizionale.
Actualizarea evidenţei unice a persoanelor juridice fără scop patrimonial cu statut de utilitate publică şi sprijinirea autorităţilor iniţiatoare în vederea realizării monitorizării şi evaluării aplicării prevederilor O.G. nr 26/2000 în materia statutului de utilitate publică.

Obiectiv specific nr. 3.3. – Îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a eşecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor şi vulnerabilităţilor instituţionale

Auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupţiei la nivelul tuturor autorităţilor publice;
Auditarea externă a sistemelor de integritate organizaţională la nivelul administraţiei publice centrale şi, ulterior, la nivelul administraţiei publice locale;
Evaluarea mecanismului de control intern managerial din perspectiva standardului nr. 1 – etica, integritatea, în vederea identificării vulnerabilităţilor aferente;
Întărirea mecanismelor de gestionare a riscurilor de corupţie prin dezvoltarea de aplicaţii informatice dedicate acestora;
Elaborarea Strategiei Naţionale pentru lupta antifraudă 2021-2027, sub coordonarea Departamentului pentru lupta antifraudă;
Organizarea de acţiuni de conştientizare şi de formare profesională în vederea eficientizării cooperării cu EPPO în cursul investigaţiilor sau al urmăririlor penale desfăşurate, în conformitate cu principiul cooperării loiale.

OBIECTIV GENERAL NR. 4 – CONSOLIDAREA INTEGRITĂŢII ÎN DOMENII DE ACTIVITATE PRIORITARE

Obiectiv specific nr. 4.1. – Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul public de sănătate

Consolidarea mecanismului de prioritizare a alocărilor bugetare şi evaluare a oportunităţii deciziilor MS şi CNAS privind utilizarea fondurilor publice conform unor metodologii specific;
Transparentizarea utilizării resurselor publice prin publicarea centralizată a datelor privind achiziţiile din sănătate (pe site-ul www.ms.ro şi alte platforme informatice);
Suplimentarea şi consolidarea structurilor de control şi integritate ale MS şi CNAS;
Instituirea la nivelul MS şi CNAS a unui mecanism comun de monitorizare şi control al furnizorilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate;
Consolidarea mecanismului de trasabilitate a medicamentelor pe piaţa românească;
Introducerea în contractul de management al spitalelor publice a unor indicatori de evaluare prin care actele de corupţie, incompatibilităţile, abuzurile şi conflictele de interese ale personalului din subordine să fie considerate eşecuri de management;
Optimizarea implementării Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, în cadrul sistemului de sănătate publică;
Desfăşurarea de activităţi continue de îndrumare metodologică pe teme privind transparenţa, etica şi integritatea, dedicate personalului din instituţiile din sistemul de sănătate publică.

Monitorizarea implementării acestui obiectiv specific va fi realizată de către un Grup de lucru dedicat, care se va reuni trimestrial. Procedura de monitorizare va fi detaliată în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al Ministrului Justiţiei, după consultarea platformelor de cooperare.

Obiectiv specific nr. 4.2. – Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul naţional de educaţie

Abordarea în cadrul disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale şi civice în cadrul învăţământului preuniversitar a tematicilor referitoare la prevenirea victimizării şi discriminării, statul de drept, gestionarea agresivităţii şi prevenirea corupţiei;
Aprobarea unui ghid pentru elaborarea codului de etică, adaptat nevoilor specifice, la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar;
Consolidarea publicării standardizate a informaţiilor privind veniturile, cheltuielile, achiziţiile publice, sponsorizările, precum şi activitatea academică de la nivelul unităţilor sistemului de învăţământ de stat/instituţiilor de învăţământ (publicare centralizată/agregată);
Extinderea protocolului privind educaţia juridică în şcoli inclusiv pentru mediul universitar;
Consolidarea mecanismelor de autorizare/acreditare/certificare a furnizorilor de cursuri anticorupţie din perspectiva calităţii serviciilor, inclusiv prin instituirea unui mecanism de evaluare continuă a calităţii serviciilor şi dezvoltarea unui mecanism de selecţie aleatorie a evaluatorilor ANC prezenţi la examenele de certificare în urma derulării cursurilor cu respectarea obligaţiilor de evitare a conflictelor de interese şi pantouflage-ul între aceştia şi furnizorii de formare;
Reglementarea la nivelul legislaţiei primare a situaţiilor care pot genera conflicte de interese sau incompatibilităţi în rândul personalului didactic, precum practicile de tipul meditaţiilor acordate de către personalul didactic elevilor de la propriile clase, participarea la after-school-urile deţinute de către personalul didactic a elevilor de la propriile clase, elaborarea subiectelor de examinare de către personalul didactic pentru elevii de la propriile clase;
Creşterea obiectivităţii prin identificarea de soluţii IT în scopul desemnării componenţei formatelor de evaluare din cadrul sistemului de învăţământ (precum ARACIS, ARACIP, CNPEE);
Asigurarea corectitudinii evaluărilor cadrelor didactice în conformitate cu obiectivele programelor de studii şi cu normele de integritate prin stabilirea unei proceduri standard de selecţie aleatorie a membrilor comisiilor de evaluare a acestora;
Organizarea de cursuri de etică şi integritate, cu accent pe cele destinate cadrelor didactice din învăţământul superior care predau cursuri de etică şi integritate, şi punerea accentului pe aspecte de etică în cursurile de metodologie a cercetării în cadrul învăţământului universitar;
Utilizarea de softuri anti-plagiat atât pentru evaluările majore (lucrări de licenţă, disertaţie, teze de doctorat etc.) din învăţământul superior, cât şi pentru evaluările curente din cadrul programelor de studii (de exemplu, eseuri);
Uniformizarea aplicării standardelor de integritate prin exercitarea de către Ministerul Educaţiei a unui rol activ de sprijin/îndrumare metodologică a tuturor responsabililor de implementarea SNA din unităţile subordonate sau aflate în coordonarea sa, inclusiv prin elaborarea de proceduri model;
Transparentizarea şi standardizarea proceselor de luare a deciziilor în domeniul asigurării calităţii, concomitent cu clarificarea rolurilor instituţiilor publice cu responsabilităţi în domeniu (de exemplu, MEN – ARACIS), astfel încât deciziile din domeniu să fie predictibile şi uşor de urmărit de către beneficiarii lor şi de către societate per ansamblu. De exemplu, transparentizarea modului de stabilire a numărului maxim recomandat de studenţi şcolarizaţi;
Evaluarea impactului şi, după caz, revizuirea periodică a instrumentelor de monitorizare, evaluare şi sancţionare a abaterilor de la etica şi integritatea academică.

Ghid de bune practici şi instrumente de lucru pentru prevenirea corupţiei în administraţia publică care descrie atat o norma/o procedura cat si modalitatile de implementare aferente si

implementarea unor standarde de etica si

integritate

1. Infracţiunile de corupţie

1.1. Elementele constitutive ale infracţiunii

1.2. Elementele definitorii ale unei fapte de corupţie

1.4. Faptele de corupţie

1.4.1. Luarea de mită

Cauze de nepedepsire:

1.4.3. Traficul de influenţă

1.4.4. Cumpărarea de influenţă

1.4.5. Infracţiuni de corupţie comise de categorii speciale de persoane

1.4.5.1. Fapte săvârşite de către membrii instanţelor de arbitraj sau în legătură cu aceştia

1.4.5.2. Fapte săvârşite de către funcţionari străini sau în legătură cu aceştia

1.5. Obligaţia funcţionarilor de a sesiza faptele penale

1.5.1. Modalităţile de sesizare

1.5.1.1. Plângerea

1.5.1.2. Denunţul

1.5.1.3. Omisiunea sesizării

2. Conflictele de interese

2.1. Elemente definitorii

2.1.3. Definiţie

2.1.4. Părţile componente ale unui conflict de interese

2.1.5. Tipuri de conflicte de interese

2.1.6. Grade de rudenie si afinitate

2.2. Conflictul de interese in legislaţia românească

2.2.1. Agenţia Naţională de Integritate (A.N.I.)

2.2.2. Conflict de interese administrativ

2.2.2.1. Pentru parlamentari – senatori şi deputaţi:

2.2.2.2. Pentru membrii Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală:

2.2.2.3. Pentru toate categoriile de aleşi locali

Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea genera un beneficiu sau un dezavantaj pentru:

ü propria persoană;

ü soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

ü orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

ü o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

ü o altă autoritate din care fac parte;

ü orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

ü o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

Încălcarea dispoziţiei de mai sus atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.

2.2.3. Diferenţe între conflicte de interese şi incompatibilităţi

3. Incompatibilităţile

Incompatibilităţile reflectă acele situaţii în care un oficial public exercită mai multe funcţii în acelaşi timp, deşi este interzis de lege.

3.1. Parlamentari, senatori şi deputaţi

3.1.1. Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar, specificate în Legea nr. 161/2003

3.1.2. Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar, specificate în Legea nr. 96/2006

3.3. Aleşii locali

3.3.1. Primari

3.3.2. Viceprimari

3.3.3. Preşedintele consiliului judeţean

3.3.4. Vicepreşedintele consiliului judeţean

3.3.5. Consilieri locali

3.3.6. Consilieri judeţeni

3.4. Cazuri de incompatibilitate

3.4.1. Prefect şi subprefect

3.4.2. Funcţionarii publici

Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică (art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003).

Noutăți

Centre Subordonate